Din pacate , a mai cazut o stea ! Sa ne amintim intr-un interviu acordat pt. elle.ro in iunie 2008 de ANCA PARGHEL cea care a fost o mare doamna a muzicii JAZZ
" V-ati mirat auzind ca vocea care canta hitul Brasil este tocmai cea a unei romance, nu-i asa? O romanca mica de statura, un nume mare - Anca Parghel a avut amabilitatea sa acorde un interviu pentru cititoarele ele.ro. Sunteti o explozie de vitalitate. Cum va mentineti atat de tonica?
A.P: Duc o viata simpla, chiar spartana, mananc foarte putin, dorm cat mai mult , (cand am timp, e singura modalitate de reincarcare), ma rog, si lucrez cu mintea mea in fiecare zi. Cred ca si faptul ca nu am un partener, care sa imi "cheltuie" energia, ajuta mult. Lucrez la gradina, muncesc mult fizic, si ma bucur nespus de intalnirea cu oamenii, dragii mei colegi terestri! Poate ca vad viata asa cum trebuia sa o vad de mult si pentru ca am revenit de "dincolo". Ma bucur ca traiesc, ma bucur in felul meu, ca un copil.
Tineti sau ati tinut vreodata dieta? Faceti ceva special pentru a va mentine in forma?
A.P: Nu tin diete, ascult ce imi spune trupul meu si tin cont de el. Sunt zile cand nu mananc decat orez fiert cu sare, si beau ceai de plante de la mine din gradina (de rostopasca, de menta). Nu iau medicamente, incerc sa ma vindec singura. Nu sunt clienta medicilor.
Ati trecut cu bine peste o experienta nefericita – cancerul. Care este secretul vindecarii?
A.P: A fost experienta bogata si din care am invatat mult...m-am schimbat total, si imi place de mine, asa cum sunt acum. Omul trist si ingrijorat, omul cu spaime si frici, (normale si greu de controlat in parcursul acesta terestru), acel om "atrage" cancerul, inconstient. Cum as spune, mai pe limba usor de inteles, de omul vesel, nu se "prinde " nici o boala! Boala incepe in capul nostru, si continua in suflet si apoi in trup!
Ce sfat le dati persoanelor care se confrunta cu boala?
A.P: Sa dea de sursa nefericirii, sau a socului care le-a marcat existenta la un moment dat! Sa ierte, pe toti, si sa se roage sa fie iertati, sa iubeasca tot, si pe toti (inclusiv dusmanii) si sa fie buni! In viata ajungem deseori la momente de rascruce.
Ce alegeri v-au marcat viata?
A.P: Am cautat in viata mea, sa impac familia, cu talentul si misiunea de har ce mi-au fost incredintate. Am ales mereu ceva greu, ceva mult prea mare pentru puterile fizice ale unei fiinte mici, caci sunt un om mititel, (de 1,50 m) mereu am facut ceva ce ma depasea fizic, asa , ca o vesnica provocare ce atenta la escladarea limitelor umane...of, si greu a mai fost. Plecarea din Bucovina, inspre Bucuresti, apoi plecarea in Belgia, apoi, plecarea in America ... M-am avintat in tot felul de peripetii, pentru a purta vocea asta inspre oameni, pentru a cunoaste si a vedea cum ma comport in situatii limita. Casatorita la 18 ani, primul copil, Ciprian, la 19 ani, Conservatorul de muzica, apoi Tudor, al doilea fiu... Am incercat sa imi fac datoria si de om, si de sotie, si de mama, si de artista, si de profesor...mult, mult...cand ma gandesc acum la cate sarcini mi-am pus in spate, ma ingrozesc. Parca as fi vrut sa ma chinui singura... dar rezultatul e fantastic! Succesul dumneavoastra in afara granitelor Romaniei este de necontestat.
Ce v-a determinat sa va intoarceti in Romania?
A.P: Nu am plecat niciodata. Nu m-am "rupt" niciodata de tara mea. Am plecat cu trupul. Inima mea, tot insangerata a fost. Am suferit mult, mult, in afara casei si tarii mele. Sunt o bucovineanca legata de glie, asa ca un razes de-al lui Stefan cel Mare, (personalitate, in care ma regasesc, culmea). Daca era asa la mine in tara, nu plecam niciodata! Ma bucur mult ca ne-am regasit. Cred ca departarea, singuratatea, spaima strainatatii, si suferinta ce a decurs de aici, au "ajutat" mult la aparitia acelui cancer.... Aici ma vindec deplin! Se stie ca jazz-ul este un gen elitist. Acum aveti mare succes cu Brasil – o piesa pop- dance.
Care este motivul pentru care ati abordat si acest gen muzical?
A.P: Tare m-am rugat la Cer, sa ma scoata de sub "umbrela" jazzului. Aceasta muzica m-a bucurat si m-a provocat prin faptul ca este grea, si e o mare scoala, extrem de completa. Dar, m-a tinut, pe nedrept, departe de oameni. Omul de muzica a fost satisfacut, dar omul Anca a fost "acoperit", sub o falsa identitate. Nu sunt elitista, sunt un om simplu si cuminte care iubeste oamenii. De aceea am explodat de bucurie imensa, si de recunostinta, atunci, cand, prin Brasil, sau prin orice altceva, am ajuns la inima oamenilor. Asta am dorit, sa ajung la oameni, sa comunicam, sa ne ajutam si sa ne iubim. Fiinta ce statea in penumbra, "underground", este alta Anca. Cea de care eu am nevoie si cea de care oameii au nevoie. Asta ma face mai fericita decat iubirea ce as putea sa o port unei singure persoane.
Ce proiecte mai pregatiti cu Tom Boxer?
A.P: Pe Tom il ador, il apreciez enorm, si il iubesc neconditionat! Avem inca un cd de pergatit, un serial Tv, un film de lung metraj, un clip, pe care il vom filma in Cuba … super proiecte! Sa fi sanatosi sa le facem! Sunt foarte fericita de faptul ca trupa mea, compusa din fiii mei, Ciprian si Tudor, lucreaza atat de armonios impreuna cu noi. Anca Parghel and The Brothers, face deliciul oricarei aparitii si colaborari muzicale,de orice natura stilistica ar fi. Am fii de geniu, si iata, de ce intilnim fiinte de geniu, tineri formidabili ca Tom, ca Tudor si Dande la Fly Project!
Cum ati caracteriza peisajul muzical din Romania la ora actuala?
A.P: Ca jungla amazoniana: insolit, divers, colorat, bogat in experimente, putin haotic, dar viu! Avem oameni foarte talentati, si ma bucur de asta! Avem mari voci barbatesti, si fete frumoase.... In afara de vocea minunata aveti multe alte talente.
Va rugam sa ne dezvaluiti cateva.
A.P: Of, iarasi o sa mi se spuna ca ma laud. Nu ma laud, sunt, fara sa vreau un model de om care s-a zbatut singur, cu toate in lumea asta, avand ajutor doar talentul de la Dumnezeu. Cand te casatoresti la 18 ani, cu un baiat , pictor sarac, (mare amor, caci asa trebuie sa fie la acea varsta), trebuie sa pui osul la treaba. Nu m-a "tinut" niciodata vreun barbat, dimpotriva eu am ajutat si am "tinut”. Am fost nevoita sa fac multe in viata, si m-am format asa, mi-am exersat talentele. Nevoia invata pe om, e clar, iar daca mai are si un cap bun, si daca mai are si maini bune, e salvat! Imi place actiunea, activitatea. Imi plac oamenii harnici, inventivi, intuitivi, ingeniosi! Imi croiesc singura tinutele de scena, cos, (la mana), imi fac bijuteriile, accesoriile diverse, scriu (scriu la doua carti, acum), gatesc, gospodaresc si ma ocup si de constructia si repararea casei, (fac pe seful de santier, asta e), vorbesc sapte limbi, mi se spune ca am mare talent diplomatic, si ca as face buna treaba in politica. Am avut talent la facut doi copii frumosi si talentati, sunt un bun profesor, cu reputatie internationala, la Coservatoarele din Bruxelles, Koln, LInz, Viena, Hannovra, NY, (si sunt mandra de acest talent si de rabdarea pe care o am!) Ma vindec, de toate cate ar putea sa apara, si, uneori ma vindec cel mai bine in concerte!!! Cand dupa un concert vine cineva la mine, si imi spune: "doamna m-am vindecat!" ce bucurie poate fi mai mare? Manichiura, pedichiura, coafura, imaginea, le fac singura. Nu sunt clienta saloanelor, nici de fitness, nici de moda, nici de masaj, etc. Daca pot, de ce nu? ma pun la treaba, si uite asa, mai descopar noi talente, in mine, nu? Am o intindere vocala mare, (4 octave). Asta e! Sunt un om care a facut canto clasic, si de asemeni sunt pianista, de muzica clasica (asta stie putina lume). As fi putut sa fac opera, caci pentru asta e vocea mea facuta. Dar aici iti trebuie multi bani, ca sa urci, si eu nu vin dintr-o familie bogata. De la mamica mea, care mi s-a dedicat, asa cum si cat a putut, nu puteam sa cer mai mult. A facut totul pentru mine, asa acum s-a priceput ea, si ii multumesc pentru asta (acolo unde este ea, in Ceruri). Cel mai mare talent, e faptul ca iubesc oamenii! Cat de fericita sunt sa fiu iubita de oameni! Si inca ceva, am capatat un pronuntat simt al umorului, care ma salveaza. Adica, nu ma "iau in serios", oricat de mare as fi. Stiu ca nu mi se datoareaza mie aceasta, ci cadoului pe care l-am primit de Sus cand am "aterizat" pe pamant. Cei din jurul meu se mira ca nu m-am inrait dupa toate cate le-am dus, ci m-am facut mai buna. E minunat sa aud asa ceva. Inseamna ca am castigat!
" V-ati mirat auzind ca vocea care canta hitul Brasil este tocmai cea a unei romance, nu-i asa? O romanca mica de statura, un nume mare - Anca Parghel a avut amabilitatea sa acorde un interviu pentru cititoarele ele.ro. Sunteti o explozie de vitalitate. Cum va mentineti atat de tonica?
A.P: Duc o viata simpla, chiar spartana, mananc foarte putin, dorm cat mai mult , (cand am timp, e singura modalitate de reincarcare), ma rog, si lucrez cu mintea mea in fiecare zi. Cred ca si faptul ca nu am un partener, care sa imi "cheltuie" energia, ajuta mult. Lucrez la gradina, muncesc mult fizic, si ma bucur nespus de intalnirea cu oamenii, dragii mei colegi terestri! Poate ca vad viata asa cum trebuia sa o vad de mult si pentru ca am revenit de "dincolo". Ma bucur ca traiesc, ma bucur in felul meu, ca un copil.
Tineti sau ati tinut vreodata dieta? Faceti ceva special pentru a va mentine in forma?
A.P: Nu tin diete, ascult ce imi spune trupul meu si tin cont de el. Sunt zile cand nu mananc decat orez fiert cu sare, si beau ceai de plante de la mine din gradina (de rostopasca, de menta). Nu iau medicamente, incerc sa ma vindec singura. Nu sunt clienta medicilor.
Ati trecut cu bine peste o experienta nefericita – cancerul. Care este secretul vindecarii?
A.P: A fost experienta bogata si din care am invatat mult...m-am schimbat total, si imi place de mine, asa cum sunt acum. Omul trist si ingrijorat, omul cu spaime si frici, (normale si greu de controlat in parcursul acesta terestru), acel om "atrage" cancerul, inconstient. Cum as spune, mai pe limba usor de inteles, de omul vesel, nu se "prinde " nici o boala! Boala incepe in capul nostru, si continua in suflet si apoi in trup!
Ce sfat le dati persoanelor care se confrunta cu boala?
A.P: Sa dea de sursa nefericirii, sau a socului care le-a marcat existenta la un moment dat! Sa ierte, pe toti, si sa se roage sa fie iertati, sa iubeasca tot, si pe toti (inclusiv dusmanii) si sa fie buni! In viata ajungem deseori la momente de rascruce.
Ce alegeri v-au marcat viata?
A.P: Am cautat in viata mea, sa impac familia, cu talentul si misiunea de har ce mi-au fost incredintate. Am ales mereu ceva greu, ceva mult prea mare pentru puterile fizice ale unei fiinte mici, caci sunt un om mititel, (de 1,50 m) mereu am facut ceva ce ma depasea fizic, asa , ca o vesnica provocare ce atenta la escladarea limitelor umane...of, si greu a mai fost. Plecarea din Bucovina, inspre Bucuresti, apoi plecarea in Belgia, apoi, plecarea in America ... M-am avintat in tot felul de peripetii, pentru a purta vocea asta inspre oameni, pentru a cunoaste si a vedea cum ma comport in situatii limita. Casatorita la 18 ani, primul copil, Ciprian, la 19 ani, Conservatorul de muzica, apoi Tudor, al doilea fiu... Am incercat sa imi fac datoria si de om, si de sotie, si de mama, si de artista, si de profesor...mult, mult...cand ma gandesc acum la cate sarcini mi-am pus in spate, ma ingrozesc. Parca as fi vrut sa ma chinui singura... dar rezultatul e fantastic! Succesul dumneavoastra in afara granitelor Romaniei este de necontestat.
Ce v-a determinat sa va intoarceti in Romania?
A.P: Nu am plecat niciodata. Nu m-am "rupt" niciodata de tara mea. Am plecat cu trupul. Inima mea, tot insangerata a fost. Am suferit mult, mult, in afara casei si tarii mele. Sunt o bucovineanca legata de glie, asa ca un razes de-al lui Stefan cel Mare, (personalitate, in care ma regasesc, culmea). Daca era asa la mine in tara, nu plecam niciodata! Ma bucur mult ca ne-am regasit. Cred ca departarea, singuratatea, spaima strainatatii, si suferinta ce a decurs de aici, au "ajutat" mult la aparitia acelui cancer.... Aici ma vindec deplin! Se stie ca jazz-ul este un gen elitist. Acum aveti mare succes cu Brasil – o piesa pop- dance.
Care este motivul pentru care ati abordat si acest gen muzical?
A.P: Tare m-am rugat la Cer, sa ma scoata de sub "umbrela" jazzului. Aceasta muzica m-a bucurat si m-a provocat prin faptul ca este grea, si e o mare scoala, extrem de completa. Dar, m-a tinut, pe nedrept, departe de oameni. Omul de muzica a fost satisfacut, dar omul Anca a fost "acoperit", sub o falsa identitate. Nu sunt elitista, sunt un om simplu si cuminte care iubeste oamenii. De aceea am explodat de bucurie imensa, si de recunostinta, atunci, cand, prin Brasil, sau prin orice altceva, am ajuns la inima oamenilor. Asta am dorit, sa ajung la oameni, sa comunicam, sa ne ajutam si sa ne iubim. Fiinta ce statea in penumbra, "underground", este alta Anca. Cea de care eu am nevoie si cea de care oameii au nevoie. Asta ma face mai fericita decat iubirea ce as putea sa o port unei singure persoane.
Ce proiecte mai pregatiti cu Tom Boxer?
A.P: Pe Tom il ador, il apreciez enorm, si il iubesc neconditionat! Avem inca un cd de pergatit, un serial Tv, un film de lung metraj, un clip, pe care il vom filma in Cuba … super proiecte! Sa fi sanatosi sa le facem! Sunt foarte fericita de faptul ca trupa mea, compusa din fiii mei, Ciprian si Tudor, lucreaza atat de armonios impreuna cu noi. Anca Parghel and The Brothers, face deliciul oricarei aparitii si colaborari muzicale,de orice natura stilistica ar fi. Am fii de geniu, si iata, de ce intilnim fiinte de geniu, tineri formidabili ca Tom, ca Tudor si Dande la Fly Project!
Cum ati caracteriza peisajul muzical din Romania la ora actuala?
A.P: Ca jungla amazoniana: insolit, divers, colorat, bogat in experimente, putin haotic, dar viu! Avem oameni foarte talentati, si ma bucur de asta! Avem mari voci barbatesti, si fete frumoase.... In afara de vocea minunata aveti multe alte talente.
Va rugam sa ne dezvaluiti cateva.
A.P: Of, iarasi o sa mi se spuna ca ma laud. Nu ma laud, sunt, fara sa vreau un model de om care s-a zbatut singur, cu toate in lumea asta, avand ajutor doar talentul de la Dumnezeu. Cand te casatoresti la 18 ani, cu un baiat , pictor sarac, (mare amor, caci asa trebuie sa fie la acea varsta), trebuie sa pui osul la treaba. Nu m-a "tinut" niciodata vreun barbat, dimpotriva eu am ajutat si am "tinut”. Am fost nevoita sa fac multe in viata, si m-am format asa, mi-am exersat talentele. Nevoia invata pe om, e clar, iar daca mai are si un cap bun, si daca mai are si maini bune, e salvat! Imi place actiunea, activitatea. Imi plac oamenii harnici, inventivi, intuitivi, ingeniosi! Imi croiesc singura tinutele de scena, cos, (la mana), imi fac bijuteriile, accesoriile diverse, scriu (scriu la doua carti, acum), gatesc, gospodaresc si ma ocup si de constructia si repararea casei, (fac pe seful de santier, asta e), vorbesc sapte limbi, mi se spune ca am mare talent diplomatic, si ca as face buna treaba in politica. Am avut talent la facut doi copii frumosi si talentati, sunt un bun profesor, cu reputatie internationala, la Coservatoarele din Bruxelles, Koln, LInz, Viena, Hannovra, NY, (si sunt mandra de acest talent si de rabdarea pe care o am!) Ma vindec, de toate cate ar putea sa apara, si, uneori ma vindec cel mai bine in concerte!!! Cand dupa un concert vine cineva la mine, si imi spune: "doamna m-am vindecat!" ce bucurie poate fi mai mare? Manichiura, pedichiura, coafura, imaginea, le fac singura. Nu sunt clienta saloanelor, nici de fitness, nici de moda, nici de masaj, etc. Daca pot, de ce nu? ma pun la treaba, si uite asa, mai descopar noi talente, in mine, nu? Am o intindere vocala mare, (4 octave). Asta e! Sunt un om care a facut canto clasic, si de asemeni sunt pianista, de muzica clasica (asta stie putina lume). As fi putut sa fac opera, caci pentru asta e vocea mea facuta. Dar aici iti trebuie multi bani, ca sa urci, si eu nu vin dintr-o familie bogata. De la mamica mea, care mi s-a dedicat, asa cum si cat a putut, nu puteam sa cer mai mult. A facut totul pentru mine, asa acum s-a priceput ea, si ii multumesc pentru asta (acolo unde este ea, in Ceruri). Cel mai mare talent, e faptul ca iubesc oamenii! Cat de fericita sunt sa fiu iubita de oameni! Si inca ceva, am capatat un pronuntat simt al umorului, care ma salveaza. Adica, nu ma "iau in serios", oricat de mare as fi. Stiu ca nu mi se datoareaza mie aceasta, ci cadoului pe care l-am primit de Sus cand am "aterizat" pe pamant. Cei din jurul meu se mira ca nu m-am inrait dupa toate cate le-am dus, ci m-am facut mai buna. E minunat sa aud asa ceva. Inseamna ca am castigat!
Un comentariu:
Anca Parghel va ramane mereu vie in sufletele noastre. A fost, este si va ramane o valoare in lumea muzicii romanesti.
Trimiteți un comentariu